Un barbat e adus în fata judecatorului pentru ca a omorât-o pe sotia lui.
- Fapta dumneavoastra e sub orice critica. Daca aveti intentia ca tribunalul sa nu va condamne la închisoare pe viata, trebuie sa ne expuneti motive cât de cât plauzibile care sa va poate reduce pedeapsa.
- Domnule judecator, sotia mea era asa de proasta încât nu am putut sa ma controlez si a trebuit sa o arunc de la balcon.
- Declaratia dumneavoastra este o obraznicie nemaiauzita si daca nu doriti ca juratii sa va condamne înainte sa continuam procesul trebuie sa aveti argumente cu adevarat plauzibile.
- Pai sa va povestesc. Locuim într-un bloc cu 10 etaje la ultimul etaj si la parter locuieste o familie de pitici. Parintii au 1 metru si copiii, cel de 12 ani 70 de cm si cel de 14 ani are 90 de cm.
- În ziua respectiva i-am spus sotiei:
- E teribil sa fii pitic. Saracii vecini de la parter, toti sunt asa mici!
- Da, raspunde sotia sunt o adevarata specie de pirinei.
- Pigmei ai vrut sa spui!
- Nu, pigmei e ceea ce are omul în piele si de la care se alege cu pistrui.
- Aia se numeste pigment.
- Ma lasi? Pigment e chestia aia pe care scriau vechii romani.
- Ala se numeste pergament.
- Cum poti draga sa fii asa de incult? Pergament e când un scriitor publica o parte din ce a scris.
- Domnule judecator, va închipuiti ca mi-am înghitit cuvântul „fragment“ ca sa nu mai continui discutia asta aberanta. M-am asezat pe fotoliu si am luat un ziar sa-l rasfoiesc. Nici nu m-am asezat bine ca apare sotia mea lânga mine cu o carte în mana si îmi spune:
- Uite draga, asta e ceea ce scrie un scriitor si se numeste carte, daca nu aveai idee ce e aia. Ia si citeste Veranda de la Pompadur. Iau carte în mâna si îi spun “Draga mea, asta e o carte în limba franceza Marchiza de Pompadour, nu trebuie sa interpretezi numele în româna”.
- Asta e buna draga, îmi dai tu lectii de franceza, mie care am facut meditatii cu un vector de la facultate!!
- Ala nu se numeste vector, se numeste lector.
- Esti prost, Lector a fost un erou grec din antichitate.
- Ala a fost Hector si era troian.
- Hector e unitate de masura a suprafatei blegule.
- Ala e hectar draga mea.
- Ma uimesti cu incultura ta. Hectar e o bautura a zeilor.
- Ala se numeste nectar spun eu oftând din adâncul sufletului.
- Habar nu ai, eu stiu sigur ca era si o melodie pe tema asta pe care o cântau doua prietene în duo.
- Nu se spune duo se spune duet.
- Ma scoti din sarite, cum dracu de esti asa de încuiat? Duet e când doi barbati se bat cu sabiile
- Ala se numeste duel.
- Pe dracu, duel e gaura aia neagra din munte de unde apare trenul.
- Domnule judecator, aveam tunel pe limba dar am simtit ca mi se face negru în fata ochilor si nu m-am mai putut stapâni si am aruncat-o pe geam.
Liniste în sala… judecatorul ia ciocanelul de pe masa, loveste cu el puternic si spune:
- Esti liber, a fost un caz clar de legitima aparare. Eu o aruncam deja de la Hector.